PRIORITATEA NATIONALA

NR. 19 / 31 august 2002
TEORIE : La 10 Decembrie 1999, Occidentul şi-a afirmat intenţia de a invita şi România în Europa, ceea ce este cam acelaşi lucru cu exprimarea intenţiei de integrare a ţării şi a poporului chiar împotriva ezitărilor, intereselor sau neputinţelor clasei politice. În aceste condiţii, integrarea vine de la sine, aşa că PRIORITATEA NATIONALA constă ca pe durata convulsivei tranziţii demarate la 16 decembrie 1989 să nu înceteze creaţia spirituală, ceea ce se presupune ca să se preocupe necurmat cadrele didactice, artiştii şi cercetătorii măcar ca înainte, ca în interbelicul regal.

CE-AR MAI CITI (mama, tata, copiii, bunicii):
Dinu Postarencu : O istorie a Basarabiei în acte şi documente. 1812-1940, Chişinău, 1998
Mircea Pacurariu : Basarabia. Aspecte din istoria bisericii şi a neamului românesc, Iaşi, Ed. Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, 1993
Aurel Kareţki, Adrian Pricop : Lacrima Basarabiei, Chişinău, 1993
Nicolae Iorga : Neamul Românesc în Basarabia, Bucureşti, 1995
Ion Agrigoroaiei, Gheorghe Palade : Basarabia în cadrul României întregite. 1918-1940, Chişinău 1993



DATA DE AZI :
Dudu Strachinaru
Camelian Propinatiu
Linkuri Scoala Europeana
ARHIVA
Ziarul Poporului
Liceanul Neascultator
România Culturală /ITC
Project Gutenberg /E-Books
Artă online /Olga's Gallery
Classical Musical Archives
Muzeele Lumii /online

Please send email to propinatiu@home.ro
if you have any slogans for this review.

Evenimente culturale :
Actualitatea sculpturală în Republica Moldova rămâne-va pe multă vreme în memoria noastră, a trecătorilor : busturi pentru Ion Luca Caragiale şi Marin Preda !
Sâmbătă 31 august 2002, TV România Unu a acordat o lăudabilă atenţie sărbătoririi Limbii Noastre cea Română la Chişinău, de faţă la dezvelirea bustului marelui protestatar de la 1907, Ion Luca Caragiale, fiind preşedinţii celor două Academii ale noastre, domnii Cimpoi şi Simion. Însuşi dl. Preşedinte Voronin al Republicii Moldova a participat la un Salon al Cărţii contrar alegaţiilor cum că actualii comunişti ar fi nostalgici fani exclusivişti ai fostei limbi sovietice de stat.

NR. 19 / 31 august 2002

P r i o r i t a t e a
Nationala

Organ al umorului pt. Partidul Cadrelor Didactice , emanatie a Miscarii Slujitorilor Şcolii Româneş:ti (M.S.S.R.) ®
© FONDATOR : Camelian Propinatiu

"Teodosie, educatia e o prioritate natională !..."
(Neagoe Basarab)
Internet Explorer !

PROTECTIA ELITELOR

Profesorul Vodca în vilegiatura

Profesorul Vodcă în vilegiatură

Profesorul Vodcă n-a fost suficient de chibzuit ca să se mai restrângă şi din cele trei salarii pe vară, acordate de contribuabil deşi n-a muncit efectiv la clasă, să economisească punând de-o parte o anumită sumă pentru concediu la mare, cum se ducea pe vremuri ca instructor în tabere pioniereşti şi, până să mai progreseze privatizarea, pe la hoteluri, plătind ca şi cum ar fi fost elev, că părinţii nu-şi mai dădeau copiii la nişte preţuri considerate excesiv de mari faţă de ce fusese anterior, de-şi cunoşteau toţi pionierii ţara nemijlocit cu proprii lor ochi.
An de an a socotit că rătăcind cu bicicleta sau cu piciorul e ca şi cum ar merge în vreo staţiune, dar în anul 2002 a avut senzaţia de excepţie că parcă nu se mai odihneşte şi morbida obsesie că se va prezenta în anul şcolar 2002-2003 astenic la catedră.
De inimă rea, a ajuns până la urmă la spital, două săptămâni, exact cât îşi propusese să mai schimbe mediul.
S-a întors nu numai sănătos, optimist şi cu putere de muncă şi cu voinţă politică de a munci fără precedent, dar şi cu mentalităţi noi.
El a constatat că medicii mai de calitate au realizat cu guvernul şi cu poporul următorul consens : pentru ca să nu emigrăm, noi acceptăm compromisul ca pe lângă salariul de stat să mai primim ceva ca o recunoştinţă de la bolnav, fiecare după posibilităţi şi cât vrea să dea.
Cu patru ochi s-a uitat profesorul Vodcă dacă mai amărâţii decât el sunt supuşi unui tratament discriminatoriu : categoric nu şi, în tot cazul, nu de către medici !
Păi experienţa asta pozitivă, din care toată lumea iese mulţumită, merită să fie generalizată ! Cum ? Încetăţenindu-se şi în Sistem la noi obiceiul părinţilor de A DA ca şi la medic doctorului formativ-informativ de inteligenţe, care este dascălul, anumite sume peste salarii, ca să nu emigreze din Sistem cadrele didactice de calitate, închizându-se ochii şi ajungându-se în şcoli a fi mulţumiţi toţi, cum era şi la spital, dar prostia nu doare…

NR. 19 / 31 august 2002, Camelian Propinatiu


TEST DE EMOTIVITATE

Prima lectie de limba romana la Chisinau în 1906

Prima lecţie de limba română la Chişinău în 1906
Prima lecţie la seminar.
În ziua de 8 decembrie 1906, intrând la ora 11 în clasa V paralelă, cu greu am răzbătut până la catedră. Clasa, destul de spaţioasă, era arhiplină de elevi din toate clasele. Se părea că tot seminarul era strâns acolo !… Aşteptau să audă prima lecţie de limba română, pe limba mamă – “moldovenească”… Câţiva elevi plângeau, mai ales Alexie Mateevici (poetul de mai târziu) şi Theodor Inculeţ, pe care-l cunoşteam din mai 1906.
Împărate ceresc a fost rostit de Mateevici, pe româneşte, frumos, rar, cu glas tare, vădit emoţionat…
Bună ziua ! – le-am zis. Unii au răspuns cu : să trăiţi, alţii cu bună ziua, şi alţii cu într-un ceas bun ! Am început prin a mulţumi Domnului, că ne-a învrednicit să învăţăm limba noastră mamă, după toate regulile gramaticale, cu litere latine… Am vorbit apoi despre însemnătatea limbii noastre, despre cauzele întunericului, despre nepăsarea moldovenilor, despre rusificare, despre trezirea conştiinţei naţionale şi dezvoltarea ei, despre luptătorii români pentru cauza naţională din Transilvania, Ardeal, Bucovina, despre suferinţele lor, despre literatura română şi scriitorii români. Le-am rostit în treacăt şi poezia lui G. Sion “Mult e dulce şi frumoasă limba ce vorbim, altă limbă mai duioasă ca ea nu găsim” şi celelalte…”Limba, ţara, vorbe sfinte, la strămoşi era, ei ar plânge în morminte, când ne-ar asculta. Românaşului îi place, ca sufletul său, o vorbiţi, scriţi româneşte, pentru Dumnezeu !
Ultimele cuvinte au fost acoperite de aplauze formidabile, parcă sguduia seminarul. Cu această poezie am terminat prima lecţie, care a ţinut aproape două ceasuri – uitând că profesorul următor mă aşteaptă, ca să intre în clasă… Theodor Inculeţ rosteşte apoi Cuvine-se cu adevărat, care a fost rostită tot pe româneşte. Am mulţumit elevilor mei pentru dragostea arătată, însă i-am rugat să nu-mi mai bată aplauze, care pot să facă rău, iar elevii din alte clase să nu mai absenteze de la lecţiile lor. (…)
(Grigore Constantinescu – Din vremuri tariste ; cf. Iurie Colesnic – Basarabia necunoscuta, vol 1, Ed. Universitas, Chişinău, 1993, p.293)


În grăbitele şi superficialele timpuri de azi, evenimentul relatat e îndoielnic că mai poate trezi emoţii sesizabile sufletelor tocite de atrocităţile cu care tembeliziunile se întrec în a-şi dezumaniza audienţa.
Pentru a te delecta cu un astfel de text trebuie să ai acea simţire aparte, naivă şi necoruptă, a poeţilor mărunţi dar mari, odată cu o samă de nemuritori evocaţi de neeuropeanul Eminescu în ciudatul poem Epigonii.
Impactul cu un asemenea extract dintr-o stare de spirit perimată trebuie să aibă aceeaşi utilitate într-o pagină de webzin ca banalele teste din periodicele pentru popor menite să te automăsori dacă eşti o persoană mai susceptibilă sau mai retractilă decât media naţională.
Test de emotivitate. Test de emotivitate…

NR. 19 / 31 august 2002, Dudu Strachinaru

Top Camelian Propinatiu Dudu Strachinaru Linkuri Scoala Europeana ARHIVA
Click for Bucharest, Romania ForecastBucuresti

[ Fondat 10 Mai 1600 ]