PRIORITATEA NATIONALA

NR. 23 / 20 octombrie 2002
RECITATIV :
A nu avea istorie culturală într-o epocă ce dura-va poate peste cât România Regală interbelică, adică peste cinci mandate de 4 ani, a nu prea avea ce scrie în manualele alternative la acest capitol mâine, ca neromân, căci traducţiile nu fac o literatură şi nimic nou nu-i sub soare, cu excepţia nimicului, de fapt poate că nu va importa nici exporta deloc, pentru că nici n-are cum să fie disonanţă pentru cine ca să-şi dea seama, cum nu e conştient maidanezul că n-are nişte avantaje, inclusiv protecţia faţă de marele hengher, care este Vremea, din păcate, din păcatele la toţi.
CE-AR MAI CITI (mama, tata, copiii, bunicii):
Vincent van Gogh : Scrisori
Irving Stone : Agonie si extaz (Michelangelo)
: Bucuria vietii (Van Gogh)
Albumele Meridiane : Bosch, Goya, Monet, Munch, Picasso, Modigliani, Kandinsky, Mondrian
: Salvador Dali



DATA DE AZI :
Dudu Strachinaru
Camelian Propinatiu
Linkuri Scoala Europeana
ARHIVA
Ziarul Poporului
Liceanul Neascultator
România Culturală /ITC
Project Gutenberg /E-Books
Artă online /Olga's Gallery
Classical Musical Archives
Muzeele Lumii /online

Please send email to propinatiu@home.ro
if you have any slogans for this review.

Evenimente culturale :

La Editura Junimea, apărând în 2002, volumul de versuri lirice Robinson al poetului Mircea Draganescu risipind, dacă altceva nu se poate, adică dolari, măcar un cuvânt de milă fiecăruia ce-n suferinţă şi-n lipsă spre nu ştiu ce poezie cu p mare tânjeşte, anume acest indispensabil limbii noastre OPSTIMISTIZARE, căruia fiecare să-i umplem creator conţinutul.

NR. 23 / 20 octombrie 2002

P r i o r i t a t e a
Nationala

Organ al umorului pt. Partidul Cadrelor Didactice , emanatie a Miscarii Slujitorilor Şcolii Româneş:ti (M.S.S.R.) ®
© FONDATOR : Camelian Propinatiu

"Teodosie, educatia e o prioritate natională !..."
(Neagoe Basarab)
Internet Explorer !

CTITORIILE TRANZITIEI

Camelian Propinatiu

Catedrala Neamului

Catedrala Neamului


Avem nevoie de o Catedrală a Neamului în această nouă rânduială bazată pe egoism, pe exploatarea omului de către om în scopul constrângerii la o muncă de calitate, a cărei valoare să fie recunoscută de cetăţeni interpretând produsul ostenelii ca pe o marfă de consumat.
Este benefic ca din când în când sentimentul atomizării societăţii să se atenueze, pentru ca să-i ia loc simţirea solidarităţii universale, cum o simţi numai pe marile stadioane, când zeci de mii de suporteri ai aceleiaşi naţionale gândesc cu toţii la fel, dar de astă dată să fie vorba de cele mai mari rituri sacre practicate primăvara şi iarna.
Din trecuta coaliţie de guvernare a rămas o cruce în dreptul megabigului Unirea, unde să se zidească lăcaşul, dar specialiştii noii vechii puteri feseniste au mai mult simţ estetic sitic ambiental şi ar fi regretabil dacă s-ar răzgândi să mute proiectul de unde vor să-l implementeze acuma, anume din capătul de bulevard al Victoriei Ssoţializmului, ca un pandant la Casa Poporului.
Pentru că ce va ieşi din încercări bine este să se realizeze pe gustul dominant, în stil cubist, cum este şi giganticul, deci frumosul edificiu pentru care s-au făcut atâtea sacrificii, mergându-se până la Revoluţie. Adică din punct de vedere ca clădire, chiar la o verstă, Catedrala Neamului, ca posibilă necropolă prezidenţială, să fie faţă în faţă cu Casa Parlamentarului, să fie primită şi, ca impresie liturgică, să fie tot albă, tot imensă, socotită ca volum în primele cinci dupe glob, şi cu aceleaşi ornamente, în armonie deplină cu ceea ce s-a construit cincinale în şir colectivist şi cu ceea ce-n draci se construieşte actualmente privat.


Prioritatea Nationala / NR. 23 / 20 octombrie 2002


CINSTIREA CARTURARILOR

Dudu Strachinaru

Mitropolitul Petru Movila

Mitropolitul Petru Movilă

Canonizarea Mitropolitului Petru Movilă ne umple sufletul de bucurie, mai ales că în bună pace ea pică după ce a fost canonizat de Biserica Ortodoxă din Ucraina încă din decembrie 1996.
Venind pe lume la Suceava, în 21 Decembrie 1596, încă unul din faimoasa familie a Movileştilor, a căror stemă şi-o pune pe tipărituri, în numai cinzeci de ani acest mare român săvârşi fapte de invidiat. Studii în acele timpuri. La Lemberg. Un început de carieră militară şi curând înţelepciunea opţiunii pentru armele cele mai tari, cele spirituale.
Se călugări înainte de 30 de ani şi ajunse repede egumen la Pecerska Lavra şi arhimandrit tocmai când era nevoie mare de apărători ai ortodoxiei după ce catolicii, la 1596, încheiaseră la Brest-Litovsk, un prim tratat cu mari pierderi pentru Rusia. Din 1635 Mitropolit al Kievului, în vremuri poloneze, reuşi recuperarea bisericilor luate ortodocşilor de către uniţi. Totodată a refăcut şi mărit catedrala Sf. Sofia kieveană, biserica mare a Lavrei Pecerska şi a îngrijit de multe alte lăcaşuri.
Nu i-a uitat însă pe ai săi, ajutându-i cu tipografiile de la Câmpulung, Govora, Târgovişte şi Iaşi, iar în 1640, când Vasile Lupu îşi încropi Academia, îi trimise patru învăţaţi de la celebra Academie Teologică din Kiev, întemeiată de el la 1633 după ce începuse organic, cu un colegiu.
Nu numai neostenit gospodar fu, ci şi mare doctrinar, îngrijind personal tipărirea a zeci de cărţi duhovniceşti.
La 15 septembrie 1642, in trapeza bisericii Sf. Trei Ierarhi din Iaşi se întruni Sinodul Ortodox ce recunoscu în Mărturisirea Ortodoxă a Mitropolitului nostru Petru Movilă, perfecta exprimare a dogmei ortodoxe, varianta românească a textului final tipărindu-se la Buzău, in 1691, în tălmăcirea fraţilor Radu si Ştefan Greceanu.
Sute de ani generaţii de teologi au purces spre desăvârşire de la această sinteză folosită ca manual.
S-a mutat de la noi în 22 Decembrie 1646, Sfântul Sinod al BOR hotărând pentru această zi prăznuirea Sfântului Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului.
Chiar dacă întâmplarea făcu să fie de faţă la ceremonia de la Iaşi nu lume cultă, ci mulţimea de pelerini tradiţionali ai Sfintei Paraschiva, când Preafericitul Patriarh Teoctist se afla într-o istorică vizită la Roma, cel puţin lipsit-au politicienii, nefiind vorba de vreun Vodă electoral arhicunoscut, ci de un cărturar de să te gândeşti la lozinca nemuritoare Moarte cărturarilor !, şi atunci acest eveniment poate însemna pentru care mai citeşte sau şi scrie un ilustrissim îndemn că până la urmă meritele se recunosc până şi unde nu te aştepţi.

Prioritatea Nationala / NR. 23 / 20 octombrie 2002

Top Camelian Propinatiu Dudu Strachinaru Linkuri Scoala Europeana ARHIVA
Click for Bucharest, Romania ForecastBucuresti

[ Fondat 10 Mai 1600 ]