Prioritatea
Nationala

Organ al umorului pt.
Partidul Cadrelor Didactice , emanatie a Miscarii Slujitorilor Şcolii Româneş:ti (M.S.S.R.) ®
© FONDATOR : Camelian Propinatiu

"Teodosie, educatia e o prioritate natională !..."
(Neagoe Basarab)


NR. 30
20 MAI 2003

CTITORIILE TRANZITIEI

Camelian Propinatiu

Alexandru Vakulovski : PIZDET

Alexandru Vakulovski : PIZDEŢ



Revoluţia Română, chiar dacă intelectualii au risipit-o neapărându-şi măcar propriile interese, a început la Chişinău, a continuat la Timişoara, a fost înăbuşită la Bucureşti.
Dl. Alexandru Vakulovski ne aduce din Basarabia multă noutate prin acest roman al disperării tinere, Unirea în marasm precedând Unirea politică şi chiar înlocuind-o, urmând a se împlini-n uie când vor fi UNA şi Azerbaidgeanul cu Danemarca şi cu Albania.
Te gândeşti la Blaga, la acel dar orbitor / asurzitor al provinciilor, la POEMELE LUMINII, a căror valoare ar fi fost însă exagerată artificial, naţional exclusivist, dacă e să te iei după presa sămănătoristă a cui s-ar ruşina a vieţui-n România Regală a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, deoarece omora prim-miniştri şi-şi persecuta minorităţile, dar însă ele, dom’ le, nu emigra-n mămoasa Ungarie horthistă ci, în semn de protest, doar că ni se tot bolşeviza.
Explorarea paradisurilor artificiale de către o vermină densă, pitorească şi memorabilă contează mai puţin în acest roman ce întinde o punte a delirului eului Yo unind în scârbă şi ură Clujul şi Chişinăul : cum postmodernismul s-a făcut într-o societate departe departe de a ajunge postindustrială, aşa şi explorarea trăirilor hippy din anii 60 ţine de un neverosimil jignitor faţă de adevăratele răni purulente ale cetăţenilor, e tot o formă fără fond, aşa ceva costisitor devine artă doar când ai de ales, în perfectă libertate, deasupra abjecţiilor cotidiene, dintr-un noian de plăceri, pe acelea sinucigaş distrugătoare.
Altfel spus, există de la Nistru pân’ la Tisa cu asupra de măsură consumatori de droguri, dar la noi nu e vorba de generaţii care PROTESTEAZĂ aşa, ci de generaţii care doar TAC, stingându-se în anonimat. Din 1991 încoace România nu mai are junime decât pentru sex. Cât despre problemul drogurilor, sunt destui specialişti excelent plătiţi să le combată.
Ceea ce este pălmuitor de important în acest roman de dimensiune mateină rămâne UTILIZAREA LIMBII ROMÂNE REALE, centrată pe scatologic cât va ţine tranziţia, aşa cum o vorbim mai toţi şi în orice caz o auzim toţi, asurzitor, în familie, la locul de muncă, pe străzi şi pe şosele, la piaţă, la stomatolog, la maternitate, la tribunal, la biserică chiar ! “Nu mai vrem sa fim rataţi ca părinţii nostri, nu mai vrem sa zâmbim frumos când cineva ne fute”, “du-te-n pulă” (de fapt, “dă-te-n pula mea / pulele noastre”), “da, viaţa e un căcat”, “si apoi te fut in cur sau in gură”, “miros de căcat, presimţiri de căcat” “o pizdă suta la suta”, “număra-mi-ai ouăle”, “odată o să-şi bage si el pula în toate”…
Mare păcat, totuşi, că domnul Alexandru Vakulovski ne injectează durabil în vocabular doar acest echivalent de fiasco pentru oftatul celui ce se autopizduieşte fiindcă a pizdit-o, care este rusismul PIZDEŢ (pizdetz) !
Din radicalul PIZD, noi în Regat am derivat ca uzuale doar verbele tranzitive AM PIZDIT-O ! şi, relativ recent, A PIZDUI, pe când inventivul popor frate mai mare de la orbitorul Răsărit a scos o de invidiat bogăţie de nuanţe din cel mai slav cuvânt, citească-se pe web în Alternative Dictionary doar o mică parte din expresii !
După şocul din anii 80 de a vedea că literatura română peste Prut nici vorbă să sucombe (Constelaţia Lirei, filmele lui Emil Loteanu, proza lui Ion Druţă), după importul de carte basarabeană (de pildă, Iurie Colesnic – BASARABIA NECUNOSCUTĂ, 2 vol.), acum, domnul Alexandru Vakulovski ne îmbărbătează cu acest roman, PIZDET (Ed Aula 2002), în care ne recunoaştem toţi, ca şi cum am fi părţi ale aceluiaşi mare suflet, ne aşează în raftul întâi un roman asurzitor lângă Orbitor – ul cărtărescian.


Prioritatea Nationala / NR. 30 / 20 mai 2003

ACTUALITATEA SCULPTURALA

Dudu Strachinaru

George Orwell
(1903-1950)



George Orwell merită cu prisosinţă a i se căuta pe web biografia şi a i se citi măcar două cărţi, Ferma Animalelor şi 1984, în ediţii în limba română fie româneşti, fie basarabene, scoase când se mai citea de foamea de a citi şi părea că literatura română este funcţională, spre deosebire de economia de piaţă.
Eric Blair s-a născut în 25 iunie 1903 la Motihari – India, aşa că efectuând un calcul aritmetic elementar, constatăm că anul acesta 2003 în care a căzut Saddam, se face suta de ani, centenarul, şi măcar galiţienii şi angkorienii ar fi datori să-l aniverseze măcar cât o face preşedintele Putin pentru ţarul Petru expansionist la Sankt Petersburg.
Dar cei mai interesaţi în a investi o părticică din pib întru celebrarea unui mare om al lor sunt britanicii. Şi poate că s-ar fi preocupat, dacă galiţienii şi angkorienii ar fi avut memorie şi ar fi arătat godacului de Churchill ostilitatea pe care o merită de-a pururi un laş, ale cărui trupe au fugit din Europa şi din Asia terorizate numai de fantoma gândului că s-ar putea confrunta cu bravul krasnoarmeeţ care i-a zdrobit pe-ai lui Hitler.
George Orwell, a avut curajul, cunoscându-i pe cominternişti în Spania, să descrie, în Ferma Animalelor, URSS ca şi cum ar fi fost Sartre sau Malraux şi ar fi vizitat-o !
Alegându-se, om bolnav, însingurat, cu persecuţiile churchillienilor şi a celorlalţi călăi ai Răsăritului, convinşi că e populat de rase inferioare, care nu merită în general Libertatea, darămite vreo picătură de sânge graalic occidental !
Ceea ce anticipa, compunând 1984 ca pe o ameninţare neagră cu Apocalipsul Totalitar asupra tuturora.
A sucombat la 21 ianuarie 1950 marele George Orwell, a cărui statuie merita cu prisosinţă a străjui intrarea în Bucureşti, unde a rânjit Lenin pe fundalul Domei Iskrăi, aniversându-i noi românii 50 de ani de la deces, că doar n-avea a-l pomeni scrofiţa roz occidentală, şi dacă facem un mic calcul e de crezut că nici în jumătatea de 2003 ce mai vine n-o să se organizeze nimic asurzitor sau orbitor de către postmodernitate.
Numai România televizionară e corectă ca întotdeauna, fiecare privitor zi de zi şi nopticică de nopticea la Big Brother, omagiază astfel pe genialul scriitor care a inspirat-o pe emisiunea populară, aducând bucurie în casele tuturor cetăţenilor de fiecare dată când ei se distrează benoclându-se la cele ce se mai întâmplă cu cei închişi spre a fi permanent observaţi, şi decimaţi colectiv, încât fiecare să se poată simţi un mic lucrător cu tehnica operativă, aflat în exerciţiul de înaltă răspundere al funcţiunii de băgare de seamă.

Prioritatea Nationala / NR. 30 / 20 mai 2002
DATA DE AZI :
< FONT SIZE = "32"> Camelian Propinatiu
Alexandru Vakulovski : PIZDET


Dudu Strachinaru
George Orwell
(1903-1950)


Picior-de-Porc
Viaţa spirituală fotbalistică


Tahoma Lucida
Cabinetul Erotic /
Librăriile, depozitând pustiul
IN TEORIE :

Ca de obicei Târgul de Carte Bookarest se va desfăşura în Bucureşti, dar se pare că va fi ultima oară ca “târg”, constatându-se că de fapt funcţionează ca un iarmaroc, în sensul că editurile, publicând tot mai puţin din cauza incapacităţii scriitorilor de a scrie cărţi indispensabile cititorilor când n-au indispensabilii pe noptieră, ajung să fie în loc de standuri închiriate pentru noutăţi, mici librării pentru întreaga producţie neepuizată, în acest scop reducându-se la “salon”, specializat în prospătură, ceea ce ar diminua drastic şi suprafeţele de expunere indispensabile, cât o lăptărie. (Tahoma Lucida)
CE-AR MAI CITI (mama, tata, copiii, bunicii):
Suetonius : Vietile celor doisprezece cezari
Mircea Eliade : Yoga
: Secretul doctorului Honigberger
: La rroame
: Un om mare

ARHIVA
Ziarul Poporului
Tahoma Lucida
Cine iubeşte şi lasă
Liceanul Neascultator
România Culturală /ITC
Project Gutenberg /E-Books
Artă online /Olga's Gallery
Classical Musical Archives
Muzeele Lumii /online
Dudu Strachinaru
Camelian Propinatiu
Linkuri Scoala Europeana

Please send email to propinatiu@home.ro
if you have any slogans for this review.


Cabinetul Erotic

La sfârşitul lui mai pe canalul arte, ca şi pe alte canale occidentale, se vor băga diferite emisiuni ocazionate de tricentenarul Leningradului, la care ar trebui să ne spunem şi noi românii cuvântul, nefiind neglijabile influenţele ce vor fi avut asupra lui Petru cel Mare, Nicolae Milescu Spătarul, teatcher, şi Dimitrie Cantemir, sovietnik de taină. De asemenea, ne vom imagina Cabinetul Erotic al ţarinei Ecaterinei a II-a, unul dintre cele mai avansate în epocă. Mai ales acesta din urmă îi poate impresiona pe scriitorii de bestselleruri, deoarece e la mintea cocoşului că scopul Revoluţiei Proletare nu a fost furtul celei burgheze din februarie, ci crearea posibilităţilor ca Lenin şi Krupskaia sau alt cuplu de activişti să poată beneficia de mobilierul acestui Cabinet Erotic, care nu putea fi, din motive educative, împărţit la aprtamentele în comun ale muncitorilor şi colhoznicilor liberi de exploatarea omului de către ciolovek. (Tahoma Lucida)

Viaţa spirituală fotbalisticească :

Este limpede că mai toate tembeliziunile se bazează pe dânsa, defalcându-le emisiunilor de fotbal adesea inexistent hălci mari din pibul de timp disponibil, întrebarea fiind dacă se creează în prealabil nişte nevoi pe care cetăţeanul nu le avea, în sensul că şi contrariul este adevărat, cel puţin până la proba contrarie, că de exemplul regretatul Iosif Sava cum de putuse a-şi face o audienţă în continuă creştere, de-l urmărea şi care nu te aştepţi, sau e cumva lipsă de voinţă politică de a lumina norodul?
Nu e nici una, nici alta!
Îmi răspunse nu fără un zâmbet parşiv bibliotecarul meu din Alexandria.
Este neumblare în deşert. Este consens ca la fâşâitul nisipului! Adică tăcerea gloatelor trebuie să fie tot atât de grea precât în celelalte epoci, când şi la sclavi, şi la iobagi, şi la uvrier exista o efervescentă viaţă spirituală fotbalisticească. (Picior-de-Porc)
RESURSE CULTURALE :
Librăriile, depozitând pustiul

Una din resursele culturale de care se poate bucura cetăţeanul este şi librăriile. În librării se bagă şi se dă cărţi. O carte se deschide şi se citeşte pe ea. De multe ori, ce se spune acolo poate folosi şi în viaţă, putând câştiga bani mulţi care le aplică cu cap pe indicaţiile reţinute. Deoarece vara asta librăriile par foarte pustii, va creşte cantitatea de pustiu din viaţa la care-şi putea permite să intre, dar nu contează, pentru că n-are cum să-şi dea seama. (Tahoma Lucida)

Top Camelian Propinatiu Dudu Strachinaru Linkuri Scoala Europeana ARHIVA
Click for Bucharest, Romania ForecastBucuresti

[ Fondat 10 Mai 1600 ]