Prioritatea
Nationala

Organ al umorului pt.
Partidul Cadrelor Didactice , emanatie a Miscarii Slujitorilor Şcolii Româneş:ti (M.S.S.R.) ®
© FONDATOR : Camelian Propinatiu

"Teodosie, educatia e o prioritate natională !..."
(Neagoe Basarab)


NR. 50
23 NOIEMBRIE 2004

CTITORIILE TRANZITIEI

Camelian Propinatiu

Alexandru Vakulovski: LETOPIZDET

Alexandru Vakulovski: LETOPIZDEŢ



Revoluţia Română, chiar dacă intelectualii au risipit-o neapărându-şi măcar propriile interese, a început la Chişinău, a continuat la Timişoara, a fost înăbuşită la Bucureşti şi va reizbucni tot peste Prut!
Dl. Alexandru Vakulovski ne aduce din Basarabia, după PIZDEŢ (Aula, 2002) şi mai multă noutate prin acest nou nou roman al disperării tinere, LETOPIZDEŢ, Unirea în marasm precedând Unirea politică şi chiar înlocuind-o, urmând a se-mplini-n uie când vor fi UNA şi Azerbaidgeanul cu Danemarca şi cu Albania.
Te-ai gândi la Blaga, la acel dar orbitor/asurzitor al provinciilor, la POEMELE LUMINII, numai că de data asta România dodoloaţă doar urmează a se lăţi, desigur numai după ce proprietarii ei de azi îi vor permite a ieşi din deruta descrisă de tânărul autor aşa:

România stă crăcănată, cu pizda în vânt, nu ştie în ce direcţie, în ce uniune s-o mai ia. E ca o studentă dezorientată, care a terminat universitatea, dar ar mai rămâne, s-o mai sugă la profesori. Parcă ar vrea mai mult în UE, că rimează cu muie. Dar până atunci, românii oricum sunt peste tot.

Apoi mai e şi mândria-paranoie regională. Ardeleanul crede că el e cel mai pizdos, moldovenii şi muntenii sunt naşpa. Moldoveanul crede că el e cel mai pizdos, ardelenii şi muntenii sunt naşpa. Munteanul crede că el e cel mai pizdos, moldovenii şi ardelenii sunt naşpa. Fiecare-şi fute Mioriţa sa, da’ tânjeşte după a celuilalt. Apropo, oare nu miroase a zoofilie balada noastră naţională, Mioriţa? Auzi băi, să vorbeşti cu o oaie. Asta-i tragedia, nu că te fute vecinul… Toate patologiile le poţi descoperi în substraturile noastre. Uite şi la Meşterul Manole, auzi, să-ţi zideşti iubita, nu miroase oare a necrofilie? Mi se pare că da!

Românii pot să circule lejer cel puţin din R. Moldova în România şi invers. Aceste ţări sunt ca doi craci ai aceleiaşi pizde. De-aia-şi dau una alteia muie continuu, de prea multă dragoste, de sufocare de atâta dragoste.

Aşa demitizări dau bine pe aşa vremuri veştede cultural, când nici educaţie nu poţi da la copii, că-n adulţi bagă tembelizorul.
Toate bune şi expresive, doar că între timp, de la PIZDEŢ încoace, autorul s-a mai demascat, manifestând orientări politice incurecte pulitic, ca aici-şa, unde re-scrie postmoderno-minimalist Ţie-ţi vorbesc, Americă:

Tu, America, n-ai mai ştiut cu cine să mai lupţi. Pentru pace, fraternitate, libertate. Un timp ai găsit duşmanul în Irak, ai bombardat acolo, s-a rezolvat prea repede, prea uşor. Deşi mulţi credeau că vine sfârşitul lumii. Apoi, America, ai găsit şi mai găseşti şi alţi duşmani, dar ei sunt prea mici pentru puterile tale. Aşa că îi distrugi cu totul, cu tot cu case, cu bătrâni, copii. Tu, America, le aduci eliberarea. Le aduci pacea ultimă.

A confunda, doar pentru a fi supraputere, SUA cu URSS este mentalitate vest-europeană, inacceptabilă pentru un estic!
Însă cea mai grea povară pe sufletul autorului romanelor Pizdeţ şi Letopizdeţ, dinaintea viitorimii de care nu scapă nimeni şi pe care nu ne putem scăpa oricât de teribilişti am fi, este înregimentarea, cu supralicitări muiste, lângă dilematicii denigratori ai lui Eminescu, prin comentariul din Tiuk! la Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, mărturie tragică pe care o umple de căcat sub titlul Scrisori cu bube, chiloţi cu stricăciune. Eminescu – precursor al manelelor.
Ceea ce nici nu ştiu că pierd tinerii demolatori, incitaţi de bătrâne interese neromâneşti, fiind meditaţiile date de părosul Eminescu despre cum să contempli muşuroiul uman sub luceferi şi despre cum să-ţi momeşti ochiul liric să vadă mai departe de vârful pulii!

Altminteri, stilul Vakulovski este viu şi convingător, ca în această viziune de căzătură în sus asupra homosapului contimpulan, condiţia umană nefiind mai puţin tragică, adică una controversată, aici, decât în Montaigne, Bossuet ori sublimul Camus:

25. Vox puli – vox Dei

Dumnezeu le-a dat oamenilor o pulă.
Le-a dat şi pizdă, ca să nu-şi obosească prea mult mâinile.
Ca şi pula omul are şi cap. De la începuturile sale omul îşi fute capul cine e prioritar: pula sau pizda? Cine e mai superior? Oamenii îşi mai încurcă organele, în loc să se fută normal, ei se fut cu capul.

Aşa au apărut misoginismul şi feminismul. Ambele sunt nişte căcaturi. E ca şi cum femeii i-ar fi suficientă pizda, n-ar mai avea nevoie de pulă, iar bărbatului i-ar fi suficientă pula, n-ar avea nevoie de pizdă. Se mai poate observa că şi misoginii şi feministele sunt cu toţii nişte curve. Cea mai mare feministă e de obicei cea mai mare muistă, o urâtă obsedată de pulă, chiar de e şi lesbiană. Oare ce caută Mircea Cărtărescu printre feministe? (…).

Când oamenii trec de o anumită vârstă, ei încep să nu mai fie nici pule, nici pizde. O mai duc aşa din inerţie o perioadă, apoi la fel ca şi căcatul sunt îngropaţi în gropi adânci, să nu pută. Căci oamenii asta devin când se atenuează diferenţele între genuri: căcat. Babe cu mustăţi, moşnegi cu menstruaţie… Atunci încearcă toţi să devină intelectuali, adică să se fută cu mintea, să dea sfaturi la toţi, să bârfească în draci, să-mi sugă mie pula, căci unicul lor obiect sexual rămâne gura.


Fără îndoială, limba română rabdă, ba chiar cere aşa ceva, mirată poate de persecutarea unor cuvinte de vaste potenţialităţi, precum mirabilul sloboz sau feministul lindic, şi un spaţiu literar Vakulovski este deja pe deplin conturat, autorul ilustrându-se dealtfel şi în poezie (volumul Oedip regele mamei lui Freud), teatru (Ruperea), avangardă (clubul clujean Klu şi webzinul Tiuk!), muzică tânără lunatică şi amară. În plus, domnul Alexandru Vakulovski a realizat excelente interviuri cu românii care au luptat sub Brejnev în Afganistan!

De aici, cred că s-ar putea aduna nemuritoare substanţă pentru încă o carte, de viziune definitivă şi universală asupra defunctei URSS, o parodie scatologică la Cimentul lui Gladkov şi Deni Vtoroi-ul lui Ehrenburg, i-aş zice Novopizdeţ;, după cum o straşnică alta s-ar putea înfiripa din cele văzute, auzite şi pătimite de autor în România, un posibil letopiseţ al scremetelor integrării noastre, un posibil Europizdeţ!

Fraţii basarabeni, pe lângă fraţii Brega, vasăzică propun admiraţiei noastre şi pe fraţii Vakulovski, fratele mai mare al lui Alexandru, dl. Mihai Vakulovski, fiind un clasic: doctorat cu Nicolae Manolescu, carte despre acesta la Aula dlui Muşina, eseu serios despre Marta Petreu (Apocalipsa tinerelor doamne sau Despre pajiştile de menta si fragi ale Martei Petreu), interviuri cu supravieţuitori ai Holocaustului, bine întâmpinatele volume de versuri Nemuritor în păpuşoi (1997) şi Tatuaje (2003), numeroase intervenţii critice literar.

De remarcat că un alt Vakulovski, Alexei, ne aduce în Tiuk! mărturii despre foametea postbelică, parte fiică a secetei, parte fiică a politicii de frângere a grumazului românului de dincolo şi de dincoace de Prut.



Prioritatea Nationala / NR. 50 / 23 noiembrie 2004

ACTUALITATEA CONTEMPORANĂ

Dudu Strachinaru

Marius Oprea: Moştenitorii Securităţii

Marius Oprea: Mostenitorii Securitatii



Dl Marius Oprea nu se astâmpără ci scuipă în contra crivăţului de Vorkuta, pe când telelelectoratul se manelează într-o vacanţă de conştiinţă mare, iar datoria intelectualului care se teme de răceală e ca măcar să se gândească admirativ la atare demers costisitor, lăsător cu procese de calomnie de miliarde, şi la cum va bombăni istoria despre acest straniu solo la tamburină, al cărui premergător e domnul Brucan meditativ asupra stâlpilor societăţii. Pe meleaguri unde s-a bătut de s-au strivit, pe la 1992, capul motanului personal istoricului dâmboviţean.
Fără lătrături a compasiune de-ale asociaţiilor de maidanezi.
În fond, se cam ştia din ziare, din bănuieli, din extrapolări, din informaţii sintetizate analitic pe baza metodei comparaţiei cu alte foste republici sovietice.
Importantă fiind în eternitate teza care se întăreşte: că la 1989 RSR, de pe drumul societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a cotit-o la construcţia capitalismului cu nomenclatura şi pentru nomenclatură.
Iar aceasta fiind teza tot mai întărită, consecinţa este că se va construi capitalismul doar dacă vrea Ei.

Şi dacă poate!!!

Poate…

Prioritatea Nationala / NR. 50 / 23 noiembrie 2004

CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ

Tahoma Lucida

Dean Koontz: Nimic nu e intamplator

Dean Koontz: Nimic nu e întâmplător



La Targul International Gaudeamus – Carte de invatatura 2004, ce mi-am pus în coşuleţul de unică folosinţă:

Nu poezia şi adevărul lui Goethe, nici vreo panoramă de A. E. Baconsky, ci pe marele Dean Koontz, "Nimic nu e întâmplător", Ed Lider, care m-a fascinat prin titlul cu care sunt perfect de acord când mă cert cu cineva, mai citind eu o carte identic la fel numită, de psihoterapeutul de orientare jungiană Robert H. Hopcke, specializat de asemenea în coincidenţele fatale.
Da, Dean Koontz uneşte 7 genuri de thriller: psihologic, poliţist, parapsihologic, politic, economic, spiritualist si justiţiar, dar cugetă exact ca mine, în stilul meu:

Writing a novel is like making love, but it's also like having a tooth pulled. Pleasure and pain. Sometimes it's like making love while having a tooth pulled."

Ceea ce ne interesează azi fiind succesul, a fi în Top 300, aşa că voi tălmăci urgent din Dean Koontz:
How to Write Best-Selling Fiction, Cincinnati: Writer's Digest Books, 1981
sau chiar
The Pig Society and the Underground Lifestyles Handbook, Los Angeles: Aware Press, 1970

Pentru că cel mai mult îmi place de Dean Koontz pentru că el s-a lăsat întreţinut 5 ani de Gerda, nevasta lui, pentru că ea a crezut în el, şi într-adevăr el a ajuns scriitor şi ea soţie de scriitor! Scriitor adevărat!!! Chiar dacă s-a bazat vremelnic pe numeroase heteronime (pen names), cum ar fi Leigh Nichols, Aron Wolfe, John Hill, Brian Coffey, Deanna Dwyer, K.R. Dwyer, Anthony North, Owen West sau David Axton, deoarece aşa îi cereau agenţii literari şi editorii, să pună sub aceeaşi etichetă cărţile echivalente, pentru ca cititorul să găsească exact ce se aşteaptă de la text dacă l-a mai citit pe autor!
Nu ca Caragiale care a semnat Caragiale Năpasta!!!


Prioritatea Nationala / NR. 50 / 23 noiembrie 2004
DATA DE AZI :
< FONT SIZE = "32"> Camelian Propinatiu
Alexandru Vakulovski : LETOPIZDET


Dudu Strachinaru
Marius Oprea: Moştenitorii Securităţii


Tahoma Lucida
Dean Koontz: Nimic nu e întâmplător / Coşuleţul meu


Picior-de-Porc
Economia faustică


Economia faustică

Gaudeamus, târg de carte de învăţătură, ar trebui să ne facă fericiţi, educaţi.
Dar o economie de piaţă nu prea cere ceea ce s-ar cere într-un asemenea scop, al îmblânzirii omului otrăvindu-l cu produse de cea mai bună calitate, de la Dante în sus.
Pentru un asemenea scop îţi trebuie o economie faustică.
Şi încă nu a venit vremea ei. Pentru că astăzi o economie faustică ar fi dăunătoare pentru rata şomajului, industria cărţii necesitând resurse umane relativ calificate, iar cine citeşte nu consumă decât derizorii produse de ronţăit.
Dar vremea trece. (Picior-de-Porc)
CE-AR MAI CITI (mama, tata, copiii, bunicii):

Marius Oprea: R olul si evolutia Securitatii (1948-1964), teza de doctorat;
apoi numeroase articole şi interviuri, plus cărţile de la Ed. Polirom, 2002, unele în colaborare:
Banalitatea răului. O istorie a Securitatii in documente, 1949-1989
Ziua care nu se uita.15 noiembrie 1987, Brasov
Securistii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca politie politica
În fine,
Moştenitorii Securităţii, Ed. Humanitas, 2004

Alexandru Vakulovski, Pizdeţ;. Roman. Colecţia Frontiera. Editura AULA, Braşov, 2002, 124 p
Alexandru Vakulovski, Letopizdeţ;. Cactuşi albi pentru iubita mea, Idea, 2004 (Probabil prima carte din România pe hârtie reciclată EKO PRINT). Cf. revista de avangardă Tiuk! www.tiuk.reea.net

ARHIVA
Ziarul Poporului
Tahoma Lucida
Cine iubeşte şi lasă
Liceanul Neascultator
România Culturală /ITC
Project Gutenberg /E-Books
Artă online /Olga's Gallery
Classical Musical Archives
Muzeele Lumii /online
Dudu Strachinaru
Camelian Propinatiu
Linkuri Scoala Europeana

Please send email to propinatiu@home.ro
if you have any slogans for this review.


Coşuleţul meu

Ce-am văzut în târg, dincolo de coşuleţul meu de unică folosinţă:
Ca marele eveniment:
Lansarea de către editurile "ŞTIINŢA" şi "ARC" a colecţiei "Literatura din Basarabia în secolul XX" în 13 volume.
Apoi, uşurel:
EDITURA LUX SPIRITUS: "Codul secret al cristalelor".
EDITURA LIDER: "Manual de chiromanţie" - Valter Curzi.
LA STANDUL EDITURII SHAMBALA: Prezentări de produse naturiste, "Enciclopedia naturistă a elementelor minerale", exemplificarea unor posturi corporale - ASANAS - care dinamizează armonios capacităţile psiho-mentale şi cognitive umane. Lansarea cărţii "Numărul de aur" - vol. I şi II.

La Humanitas: "Moştenitorii securităţii", încă o investigaţie semnată Marius Oprea
şi conferinţele dlui Horia Roman Patapievici, "Discernământul modernizării".
La EDITURA HERALD, Sf. Ioan Gură de Aur: "Despre necunoaşterea lui Dumnezeu, Norul necunoaşterii (Sau cum este unit sufletul cu Dumnezeu)".

La INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, "Marele şoc din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu”. Ediţie franceză, interesantă, prefaţă de Thierry de Montbrial, Editura Du Rocher, prezentatori fiind acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române şi acad. Augustin Buzura, preşedintele Institutului Cultural Român, care Institut a mai tipărit: “Un trecut deocheat sau Schimbarea la faţă a României" - Marta Petreu. Ediţia a II-a

Aş mai fi citit: "La curtea lui Ceauşescu" - Maria Dobrescu, Ed Amaltea
"Uzurpatorii - România, 6 martie 1945 -7 ianuarie 1946" - Dinu C. Giurescu, Ed Vremea.
"Armata română în cel de-al II lea război mondial" - coord. prof. univ. dr. Mihai Retegan, col. dr. Alesandru Duţu, Ed Tritonic

M-a fascinat de să meditez toată existenţa, de la Ed. Paralela 45, "Fiinţa şi neantul" - Jean Paul Sartre.
Institutul CERVANTES mi-a propus "Şapte conversaţii cu Jorge Luis Borges" şi "Şapte conversaţii cu Adolfo Bioy Casares" - Fernando Sorrentino.

La PARALELA 45, dezbaterea "Postmodernism şi hiperrealism în proza tânără", la Ed Pontica: "Dosarul Cenaclului Euridice", la Casa Radio: carte şi CD, "Un arhanghel murdar de funingine" - Ana Blandiana
Şi, vedetă: "Pianista" - Elfriede Jelinek, Ed. Polirom (laureata Nobel 2004)!

Prioritatea naţională rămâne însă educaţia:
Ed. Aramis propune: "Cunoaşterea elevului" - Maria-Elena Druţă. Şi, celebra: "Inspecţia şcolară şi designul instrucţional" - Ioan Jinga, Ioan Negreţ-Dobridor.
Prin Târg, s-a pus accent pe computere de către mulţi.
Şi pe formarea continuă, postuniversitară. ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI a făcut simulări de admitere cu elevi de la diferite licee, iar idealiştii au abordat "Viaţa şi creaţia literară în şcoala românească actuală" (Cenacluri şi reviste pentru tineret), întâlnindu-se foşti şi actuali membri ai cenaclurilor "Săgetătorul" şi "Tinere condeie"!!! (Tahoma Lucida)

Viaţa spirituală fotbalistică :

1-1 în Armenia, antrenorul tricolor fiind om politic în campanie electorală, deci şi-a dat de data asta demisia.

RESURSE CULTURALE :
A se vizita înainte de a alege parlamentari Muzeul Naţional de Artă Contemporană de la Casa Poporului imena Nicolae Ceauşescu!

Top Camelian Propinatiu Dudu Strachinaru Linkuri Scoala Europeana ARHIVA
Click for Bucharest, Romania ForecastBucuresti

[ Fondat 10 Mai 1600 ]